Tinerii și încrederea de sine: între curaj, sprijin și autonomie financiară
Câtă încredere au tinerii din România în ei înșiși? Ce le oferă stabilitate și ce îi face să se simtă nesiguri? Studiul realizat de BCR și Cult Research arată un tablou complex, dar și o concluzie clară: încrederea tinerilor se construiește pas cu pas prin experiențe, sprijin, și tot mai des, prin autonomie financiară.
Încrederea: o resursă emoțională rară, dar esențială
Doar 24% dintre tineri declară că au „foarte multă încredere” în ei înșiși, iar alți 37% spun că au „multă” încredere de sine. Cu alte cuvinte, aproximativ șase din zece tineri se simt, în general, siguri pe propriile forte, dar un sfert rămân în zona de incertitudine, iar 12% recunosc că acest sentiment le lipsește. Pentru o generație crescută în mijlocul schimbărilor rapide, al presiunilor sociale și al comparației continue online, aceste cifre vorbesc despre o nevoie profundă: nevoia de siguranță interioară.
De unde vine încrederea?
Cel mai frecvent, tinerii își extrag încrederea din felul lor de a fi (15%), din sprijinul celor dragi (13%) și din realizările personale (12%). Interesant este că doar 8% menționează resursele materiale sau financiare ca sursă de încredere: semn că, deși banii nu sunt totul, stabilitatea financiară rămâne un ingredient tăcut al echilibrului emoțional.
Încrederea se crește în familie, dar se testează în comunitate
41% dintre tineri spun că familia este principalul pilon al încrederii lor, urmată de grupul de prieteni (20%). Însă doar 6% se simt sprijiniți în acest sens la școală sau facultate. Aici apare o provocare majoră: sistemul educațional nu este încă perceput ca un spațiu unde tinerii își pot exersa autonomia, inițiativa sau gândirea critică - elemente cheie ale încrederii. De aceea, programele extracurriculare, atelierele și huburile de dezvoltare personală precum Zbor pot juca un rol crucial. În astfel de context, precum proiecte de echipă, evenimente sociale, activități creative, tinerii învață prin experiență că vocea lor contează.
Obstacolele invizibile ale unei generații vizibile
Teama de a greși (26%) și frica de judecata celor din jur (13%) sunt principalele bariere în construirea încrederii. Într-o cultură unde greșeala este încă privită ca eșec, nu ca oportunitate de învățare, tinerii ajung adesea să se autocenzureze.
Totuși, e îmbucurător că 41% dintre ei spun că încearcă „să învețe ceva din greșeală, chiar dacă se simt prost” - o dovadă că generația lor e dispusă să evolueze, doar are nevoie de cadre de sprijin, nu de judecată.
Trei tipuri de tineri, trei moduri de a construi încrederea:
🔹 Încrezătorii (31%) - echilibrați, autonomi și clari în decizii. Ei pot deveni modele pentru ceilalți.
🔹 Autonomii moderați (44%) - majoritatea tinerilor. Se descurcă bine, dar încrederea lor depinde de context și de comunitate.
🔹 Nesiguri retrași (25%) - un sfert dintre tineri simt că nu pot avea încredere în ei fără validare externă. Pentru ei, programele de sprijin și educația aplicată pot face diferența între stagnare și creștere.
În loc de concluzie:
Tinerii din România nu duc lipsă de visuri, ci de contexte care să le dea încrederea că pot ajunge acolo. Iar fiecare curs, mentor, atelier sau conversație despre bani și viață este, de fapt, o investiție în acea resursă care nu scade niciodată în valoare: încrederea în sine.
Alte articole
© 2025 BCR. Acest site este proprietateaBăncii Comerciale Române. Toate drepturile rezervate.